”Uniunea Europeană are nevoie de o structură financiară care să permită acţiuni coordonate ale tuturor ţărilor membre U.E. pentru depăşirea problemelor structurale cu care se confruntă o ţară sau alta. Criza economică prin care trecem în aceşti ani a scos şi mai mult în evidenţă această necesitate”, a declarat preşedintele PNŢCD, Marian Petre Miluţ.

Biroul de presa
16 februarie 2010

Considerăm că legea care reglementează organizarea şi funcţionarea celor 8 regiuni de dezvoltare din prezent în concordanţă cu prevederile organismelor europene.

Pentru o schimbare a sistemului teritorial administrativ avem nevoie de un proiect care să vizeze modificarea Constituţiei, iar pentru acest lucru este absolut necesară o dezbatere serioasă la nivelul societăţii civile româneşti şi nu un vot tacit al unor senatori “dezinteresaţi” şi inconştienţi de importanţa respectivului subiect.

Dr. Mihai Cucerzan,
Secretar general PNŢCD Cluj

15 Februarie 2010

Onoraţi membri ai Consiliului Local Cluj-Napoca,

În decursul acestui an comemorăm 15 ani de la trecerea în eternitate a Seniorului Corneliu Coposu, respectiv 10 ani de la dispariţia domnului Ion Ratiu.

Prin activitatea lor aceştia au adus o contribuţie semnificativă în vederea democratizării şi modernizării României, iar meritele acestora au fost recunoscute nu doar la nivelul societăţii civile românesti cât şi într-un context european. Simboluri ale luptei anti-comuniste, promotori ai economiei de piaţă şi a integrării europene a statului român, personalităţile celor doi lideri naţional-ţărănisti nu aparţin doar istoriei partidului nostru ci istoriei României, fiind recunoscuţi ca repere morale autentice  într-o lume politică tot mai săracă în astfel de valori.

Deoarece destinul celor doi se împleteşte cu trecutul municipiului nostru, propunem autorităţilor locale demararea unui proiect care sa vizeze realizarea a două busturi care sa îi reprezinte pe marii noştri înaintaşi – Corneliu Coposu şi Ion Raţiu. Faptul că memoria acestora a fost cinstită aşa cum se cuvine în unele oraşe cu care cei doi au avut legături mult mai restrânse decât cu Clujul reprezintă un alt argument în vederea realizării şi în municipiul nostru a monumentelor comemorative menţionate anterior.

Cu speranţa că această iniţiativă va primi un răspuns favorabil din partea Dvs., Vă asigurăm de întreaga noastră consideraţie.

Dr. Mihai Cucerzan,
Secretar general PNŢCD Cluj

10 Februarie 2010

Constatăm o creştere spectaculoasă a numărului de magazine care comercializează astfel de produse, precum şi o îngrijorătoare înmulţire a incidentelor în care sunt implicaţi consumatorii acestor produse. Astfel, înflorirea nestingherită a acestei “industrii” nocive nu a avut ca rezultat doar îmbogăţirea unora, ci a declanşat şi un consum de masă în rândul tinerilor, ale cărui efecte au fost pe de o parte, familiarizarea tineretului cu noţiunea de drog, respectiv, pe de altă parte, un număr tot mai mare de victime. Ironia sorţii – au fost interzise fast-food-urile din preajma şcolilor însă în locul lor sunt acceptate magazinele “etnobotanice”.

Statisticile europene relevă că ocupăm locuri fruntaşe în privinţa maladiilor şi deceselor determinate de consumul exagerat de alcool şi tutun. Vina autorităţilor române rezidă în faptul că au permis ca alături de alcool şi tutun, tineretului român să îi fie oferit şi “produsul etnobotanic halucinogen”, cu efectele sale de rigoare.

Din păcate această iresponsabilitate ne-a costat vieți.

6 februarie 2010

Cu stima,
Mihai Cucerzan
Biroul de presa al PNTCD Cluj

Patriot luminat şi democrat convins, lider politic de talie europeană şi martir al poporului nostru, Iuliu Maniu a fost şi este pentru mulţi români un simbol al luptei pentru adevăr, dreptate şi libertate. Fie ca memoria sa să dăinuiască pururea iar spiritual său să ne fie călăuzitor!

5 februarie 2010
Dr.  Mihai Cucerzan

Aniversăm astăzi un moment important din istoria poporului român: Unirea Principatelor Moldova şi Ţara Românească, la 24 ianuarie 1859, eveniment ce a pus piatra de temelie a statului român modern. Pe această temelie s-a înălţat apoi edificiul întreg al unităţii noastre naţionale, consfinţit în 1918 la Alba Iulia. Insufleţită de militanţii unionişti – în frunte cu V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, C. Negri, D. Bolintineanu, A. I. Cuza, A. Russo, Ion I. Brătianu şi mulţi alţii -, ideea unirii a avut un puternic suport emoţional în toate categoriile sociale. Exprimând acest sentiment obştesc, M. Kogălniceanu a făcut, alături de alţi fruntaşi ai vremii, o pledoarie convingătoare pentru Unire, afirmând în Adunarea ad-hoc a Moldovei: “Dorinţa cea mai mare, cea mai generală, aceea hrănită de toate generaţiile trecute, aceea care este sufletul generaţiei actuale, aceea care, împlinită, va face fericirea generaţiilor viitoare, este Unirea Principatelor într-un singur stat, o unire care este firească, legiuită şi neaparată”.

In alta ordine de idei, solicitam organelor abilitate din capitala demararea unor actiuni urgente in vederea restaurarii cladirii in care s-a decis Unirea Principatelor Romane (strada Smardan, nr. 39), imobil aflat intr-o stare avansata de degradare.

Consideram ca inafara unor festivisme ieftine este necesar si un minim respect pentru locurile si oamenii care au scris istoria.

Cu stima,
Biroul de presa al PNTCD Cluj

Grigore Vieru

A trecut un an de cand marele poet şi veritabila stea a românismului – Grigore Vieru, a trecut, în urma unui tragic accident, la cele veşnice.
Dar cine a fost acest mare spirit şi care a fost însemnătatea operei sale?

Grigore Vieru s-a născut pe data de 14 februarie 1935, în localitatea Pererita, fostul judeţ Hotin, pe teritoriul actualei Republici Moldova. Debutul său editorial îl consemnăm în 1957. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic şi Facultatea de Filologie şi istorie din Chişinău. În anii care urmează a deţinut diverse calităţi în mai multe redacţii culturale. Anul 1973 consemnează regăsirea poetului cu patria, în urma unei vizite în România care îi va influenţa decisiv viaţa şi activitatea. “Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul” mărturisea poetul ulterior. Odată cu destrămarea Uniunii Sovietice şi obţinerea independenţei Basarabiei (în opinia sa, “un copil înfăşurat în sârmă ghimpată”), Grigore Vieru va deveni un neostenit luptător pentru cauza românismului de peste Prut şi un militant pentru fireasca unire a tuturor românilor în teritoriul aceluiaşi stat. Alături de soţii Teodorovici (trecuţi în eternitate în 1992 tot în urma unui misterios accident rutier) a însufleţit inimile a milioane de români prin celebrele balade despre Eminescu, limba română şi destinul tragic al unui popor condamnat să trăiască separat. Activitatea sa nu a trecut neobservată în ţara mamă, fiind ales membru de onoare al Academiei Române şi fiindu-i decernate numeroase distincţii. În iarna anului 2005 Vieru a suferit un accident suspect care putea să îi curme viaţa, incident despre care poetul s-a declarat convins că nu fusese întâmplător…pentru ca pe 18 ianuarie 2009, inima sa să înceteze a mai bate, tot în urma unui accident rutier, petrecut cu două zile înainte, tocmai când (ironia sorţii sau nu?) se întorcea de la o manifestare dedicată zilei marelui Mihai Eminescu, „Domnul cel de pasăre măiastră/Domnul cel de nemurirea noastră”.

Chiar dacă ne-a părăsit prematur, opera maestrului Vieru va dăinui pururea, odată cu intrarea poetului în pantheonul culturii române şi universale. De acum el nu va mai fi hăituit pentru vina de a fi român, de a simţi româneşte şi de a lupta pentru dreptate şi adevăr. De acum poetul este contemporan cu Eminescu, şi va veghea asupra noastră dintr-o galaxie în care fraţii nu sunt despărţiţi de garduri de sârma ghimpată sau “Siberii fără de sfârşit”. De acum el a devenit mesagerul nostru în faţa Divinităţii pentru idealul secular al Unirii.

Suntem convinşi că veritabilul testament al poetului “Şi din mormânt voi spune mulţimii adevărul” se va îndeplini.

Dr. Mihai Cucerzan

Considerăm că, alături de voturile românilor din diaspora, procentele electoratului PNŢCD au înclinat decisiv balanţa în favoarea noului preşedinte al României.

8 Decembrie 2009
Biroul de presă

De asemenea, ii solicitam domnului Ciuhandu sa prezinte scuze publice electoratului timisorean pentru faptul de a fi calcat in picioare valorile Timisoarei, oras simbol al luptei anti-comuniste.