“… avem intâi nevoie de oameni de caracter şi oneşti şi numai pe urmă de oameni pricepuţi in conducerea treburilor publice; intre un hoţ fără caracter, dar priceput şi intre un om cinstit, dar mai puţin priceput, eu am preferat toată viaţa pe acesta din urmă. Astfel de oameni sunt mai de nădejde decât secăturile obraznice cărora nu le sticlesc ochii decât după afaceri…

Iuliu Maniu

Pe data de 5 februarie se împlinesc 59 de ani de la trecerea în eternitate a marelui lider naţional-ţărănist Iuliu Maniu. Născut la 8 ianuarie 1873 în Bădăcin (Sălaj), acesta a deţinut diverse funcţii importante: deputat în parlamentul de la Budapesta (acolo unde a susţinut fervent drepturile românilor transilvăneni), preşedinte al Consiliului Dirigent din Transilvania, prim-ministru al României şi preşedinte al Partidului Naţional-Ţărănesc. Iuliu Maniu, alături de alţi fruntaşi PNR, face parte dintre artizanii Marii Uniri din 1 decembrie 1918. În 1947, în urma înscenării de la Tămădău, Maniu este arestat şi condamnat la închisoare pe viaţă pentru ”înaltă trădare”. În etate de 80 de ani, după ani grei de puşcărie şi nenumărate umilinţe, Maniu moare la 5 februarie 1953 în penitenciarul de la Sighet iar trupul i-a fost aruncat intr-o groapă comună.

Maniu a oferit, prin propria viaţă, un model demn de urmat pentru orice persoană cu aspiraţii politice. Astfel, cariera sa este o exemplificare a calităţilor pe care trebuie să le deţină un veritabil om de stat. Personalitate politică de talie europeană, democrat convins şi patriot luminat, Maniu a fost un om care nu doar că nu a ezitat să îşi sacrifice interesele personale, ci, atunci când situaţia a cerut-o, a fost dispus să îşi pună în pericol propria existenţă în vederea realizării unor idealuri. Acesta este modelul omului politic Iuliu Maniu, un model atât de necesar în contextul realităţilor actualei clase politice din România, ale cărei principii şi idealuri sunt atât de diferite faţă de cele ale înaintaşului naţional-ţărănist.

Din nefericire, idealurile lui Maniu par a fi înhumate alături de el într-o groapă comună de lângă Sighet. În acest sens nu ne miră faptul că în Clujul de care a fost atât de legat, nimeni nu s-a îndurat să îi realizeze un bust, că propria sa casă memorială de la Bădăcin este în pragul prăbuşirii sau că modelul său politic nu este preluat de către contemporani. Aceasta pare a fi răzbunarea mediocrităţii, a celor care pun interesele personale deasupra intereselor naţionale, faţă de cei care au pus interesele naţionale deasupra celor personale. Şi cu toate acestea, recunoştinţa nu este numai o mare virtute, ci reprezintă şi originea celorlaltor virtuţi. Acum, în plină criză morală şi economică, este necesară o aplecare asupra acestor dimensiuni, iar premisa de la care pornim este că reconstrucţia României poate fi realizată numai de acei conducători dispuşi să aplice exemplul unor oameni politici precum Iuliu Maniu. Fie ca memoria sa să dăinuiască pururea iar spiritual său să ne fie călăuzitor!

Mihai Cucerzan

         P.N.Ţ.C.D. anunţă cu durere încetarea din viaţă a lui Ion Diaconescu, ultimul Patriarh al ţărăniştilor, care a marcat în mod decisiv viaţa politică a ţării noastre.

El se alătură unui veritabil Panteon ţărănist ce  reuneşte sus, în ceruri acum, nişte personalităţi fără de care democraţia în România, nu poate fi concepută : Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu şi Ion Raţiu. Aşa cum în perioada interbelică Iuliu Maniu şi Ion  Mihalache şi-au impresionat contemporanii prin intransigenţa lor morală, după 1989, Ion Diaconescu a deschis alături de Corneliu Coposu , perspectiva asupra unui alt mod de a face politică prin  discreţie, eleganţă, umor bine temperat şi credinţă în viitorul ţării. Această credinţă a fost legată de misiunea unică investită şi încredinţată PNŢCD, partidul care se confundă cu viaţa sa.

Pentru P.N.Ţ.C.D. Ion Diaconescu a făcut 17 ani de temniţă, presăraţi prin toate colţurile ţării. Cele mai sinistre experienţe, cum au fost cele de la Aiud , minele de plumb din Maramureş (unde a şi contactat boala care l-a urmărit toată viaţa), Râmnicu- Sărat, domiciliul obligatoriu din comuna Rubla, au fost depăşite, sublimate şi transfigurate de către Preşedintele Onoarei noastre, printr-un omenesc plin de umor şi candoare, în fond cel mai potrivit remediu pentru o perioadă marcată de mineriade, ură şi resentimente.Fostul absolvent al Institutului Politehnic din Bucureşti, reface PNŢ-ul alături de Corneliu Coposu după Revoluţie, marcând cele mai faste momente ale sale din postura de Preşedinte al P.N.Ţ.C.D, Preşedinte al C.D.R. şi Preşedinte al Camerei Deputaţilor. În toate aceste ipostaze Ion Diaconescu ne-a lăsat moştenirea sa cea mai importantă, cea a unui om politic descins parcă din alte vremi, liber de frustrări, ce inducea prin simpla sa prezenţă linişte, pace şi  calm…în fond, câteva elemente de negăsit acum în spaţiul public.

Nu cu mult timp înainte de a trece la cele veşnice mi-a spus cât de mult şi-ar dori să vadă partidul său de suflet revenit în politica activă. Mă găseam în sufrageria sa, alături de nepotul domniei sale, domnul Gheorghe Marinescu, atunci când mi-a spus: “Ce pot să mai fac Dragul Meu? …Mai am o bucăţică de suflet şi sunt gata să v-o dau, numai să aduceţi partidul unde trebuie! “ Continua în felul său  testamentul politic lasat lui, în directă decendenţă, de către Iuliu Maniu şi Corneliu Coposu.

Într-un moment atât de greu pentru noi, aş vrea să mi-l închipui pe Ion Diaconescu fericit. Şi-a împlinit destinul jalonând reântoarcerea tării spre mai bine.

Dumnezeu să îl odihnească !

Condoleanţe familiei îndurerate, tuturor ţărăniştilor şi românilor pe care Ion Diaconescu i-a reprezentat cu onoare, demnitate şi discreţie.

Victor Ciorbea
Preşedinte al  PNŢCD

Rădăcinile partidului datează încă din 1848, atunci când Adunarea Naţională de la Blaj a votat programul politic al românilor ardeleni, care a stat la baza programului Partidului Naţional Român. Prin intermediul acestor date putem afirma că PNŢCD nu este doar cel mai vechi partid din România, ci şi printre cele mai vechi partide din Europa. În contextul alipirii Transilvaniei la Ungaria (1865) şi după constituirea monarhiei dualiste (1867), s-a simţit nevoia formării un partid al românilor. Astfel a apărut, în 1869, Partidul Naţional Român din Transilvania. Data de 30 aprilie 1881 consemnează fuziunea dintre Partidul Naţional Român din Banat şi Ungaria şi Partidul Naţional Român din Transilvania, în urma căreia s-a format Partidul Naţional Român, un partid care şi-a pus semnificativ amprenta asupra istoriei României. Partidul s-a implicat activ în viaţa politică militând pentru emanciparea românilor transilvăneni şi având o influenţă majoră în desfăşurarea unor evenimentelor importante din istoria ţării. Un astfel de moment a fost organizarea Marii Adunări de la Alba-Iulia din 1918 care a decis unirea Transilvaniei cu România. După Unire, Partidul Național a adoptat ca program politic Declarația de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Printre personalităţile sale îi menţionăm pe Ilie Măcelaru, George Bariţiu, Ioan Raţiu, Vicenţiu Babeş, Gh. Pop de Băseşti, Vasile Lucaciu, Vasile Goldiş, St. Cicio Pop, Al. Vaida-Voevod, Iuliu Haţieganu, Iuliu Maniu ş.a.

Aşadar, Partidul Național Țărănesc s-a înfiinţat pe data de 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Național Român din Transilvania (prezidat de Iuliu Maniu) cu Partidul Țărănesc din Vechiul Regat (condus de Ion Mihalache). Primul Birou de conducere a fost alcătuit din preşedintele Iuliu Maniu, vicepreşedinţii Ion Mihalache, N. Lupu, Al. Vaida-Voevod, Pavel Brătăşanu şi secretarul general Virgil Madgearu. Partidul s-a afirmat ca o entitate care a militat pentru menținerea regimului democratic-constituțional, iar după al doilea război mondial a fost principala forță politică care s-a opus instaurării comunismului în România. O dată cu ajungerea comuniştilor la putere, partidul a fost desfiinţat, iar liderii săi au fost condamnați la închisoare, unde mulți dintre ei, inclusiv Iuliu Maniu și Ion Mihalache, își vor găsi sfârșitul.

După revoluţia din 1989, un grup de foşti lideri ai PNŢ printre care s-au remarcat Corneliu Coposu, Ion Raţiu sau Ion Diaconescu au reconstituit partidul, fiind stabilită şi o nouă afiliere politică internaţională, prin adoptarea doctrinei creştin-democrate. Principalele idei susţinute vizau înlăturarea fostelor structuri totalitare, democratizarea ţării şi integrarea europeană. În pofida unor campanii de discreditare, a unor acţiuni violente de intimidare (cum ar fi vandalizarea sediilor în timpul mineriadelor), popularitatea PNŢCD a fost în creştere până la moartea lui Corneliu Coposu. În 1996, partidul ajunge la guvernare în cadrul unei coaliţii şi sunt realizate o serie de reforme a căror asumare a determinat scoaterea sa din prim-planul vieţii politice româneşti. După acest moment consemnăm un evident regres reprezentat nu doar de eşecuri electorale repetate, ci şi de fărâmiţarea partidului în diverse grupări, conducerea fiind disputată la nivelul instanţelor de judecată.

În contextul dificilei situaţii în care a fost târât de unii pseudo-lideri, partidul ar putea să dispară, intrând în istorie. Sau ar putea renaşte, continuând să scrie pagini de istorie, redevenind conştiinţa politică responsabilă a României şi un garant al îndeplinirii obiectivelor cu care s-a identificat în decursul îndelungatului său trecut.

Mihai Cucerzan

“Şi dacă n-a înviat Hristos, atunci propovăduirea noastră este zadarnică şi zadarnică este şi credinţa voastră.”

Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină a anului. De Paşti celebrăm Învierea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, întrucât potrivit Noului Testament, la trei zile după ce a murit crucificat, Iisus a înviat. Acesta reprezintă un moment crucial în istoria celor două milenii creştine, un moment care a determinat exponenţial mesajul creştin şi implicit istoria umanităţii. Fără certitudinea unui Hristos înviat, creştinismul nu ar fi existat iar Iisus rămânea un admirabil spirit erudit lipsit însă de consistenţă divină. Implicit, fără un Hristos înviat, mesajul acestuia era o cale, nu „Calea, Adevărul şi Viaţa” iar credinţa noastră nu o certitudine, ci doar o alternativă zadarnică.

Paştele creştin derivă din Paştele evreiesc, numit Pesach. Pentru prima dată, Paştele a fost sărbătorit în jurul anului 1400 î.Hr. În aceast timp, după secole de robie, evreii au părăsit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu şi conduşi de Moise. Cu ocazia ieşirii din Egipt, când au celebrat pentru prima dată Paştele, toţi evreii trebuiau să ia un miel şi să îl sacrifice, sângele mielului oferind o garanţie, un semn vizibil prin care credincioşii dădeau de înţeles că au respectat mesajul Creatorului. Astfel, prin Paşte, evreii din antichitate îşi aminteau de faptul că Dumnezeu i-a salvat din sclavia în care se aflau în Egipt.

În ceea ce priveşte creştinii, Dumnezeu a reînnoit legământul făcut cu evreii, de data aceasta nu printr-un simplu om (Moise), ci prin Fiul Său, Iisus. Legământul cel nou nu mai este unul făcut doar cu israeliţii, ci cu toate popoarele care vor să primească mântuirea prin jertfa lui Iisus Hristos.  Astfel, intreaga comunitate creştină îşi primeneşte, în această perioadă, trupul şi sufletul pentru a primi în curăţenie Învierea Domnului. Dumnezeu ne-a dat viaţă să trăim şi pentru alţii, Dumnezeu ne-a dat suflet şi conştiinţă pentru a iubi, pentru a ne bucura, pentru a împărtăşi bucuria cu cei asemenea nouă, pentru a sluji luminii şi binelui.

Sărbătoarea Paştelui poate fi asociată şi cu primăvara. Retrezirea naturii la viaţă simbolizează noua viaţă pe care creştinii au câştigat-o prin moartea şi Învierea lui Iisus. Cu ocazia acestei Sfinte Sărbători a Învierii vă dorim să găsiţi calea spre fericire şi să păşiţi în lumina Binelui.  Vă urăm să aveţi parte de un Paşte fericit şi binecuvântat!

Mihai CUCERZAN

Pentru a clarifica o dată pentru totdeauna, am să fac o afirmație care sper că va deveni expresie permanentă a fiecărui membru PNȚCD:

Partidul suntem noi.

Și când spun “noi”, mă refer atât la dumneavoastră, cei aleşi în funcţii de partid alături de mine, cât şi la cei mulţi, până la ultimul simpatizant.

Am mai auzit în trecut expresii de genul “acolo unde este x sau y este partidul“. Fals.

La fel de falsă este şi lozinca unora care spun “acolo unde sunt eu este partidul”.

Partidul suntem noi, nu o persoană sau alta.

Aceste atitudini trebuie şterse din cultura PNŢCD, care a fost şi este un partid al fiecăruia dintre noi, cei ce suntem consecvenţi, uniţi şi pregătiţi pentru relansarea autentică a acestui partid istoric pe scena politică românească.

În partid la ora actuală avem mai multe grupări; refuz să accept expresia “aripi”.

Mă mir, însă, că astăzi mai există în partid membri care confundă democraţia cu anarhia.

Să nu uităm o singură secundă că legea noastră în partid este Statutul şi respectarea Statutului ne dă nu numai legitimitate, dar şi o bază solidă de a rezolva orice conflict intern, fără să ajungem de râsul lumi, dându-ne unii pe alţi în judecată.

Au trecut trei ani de la momentul cand ratiunea a cedat, lasand loc unor nesfarsite certuri in randul diferitelor grupari din partid, ajungandu-se la situatia de astazi in care, datorita acestor neintelegeri, nu numai ca au fost pierdute alegerile pentru Parlamentul European in 2009, dar se pune problema alegerilor din 2012.

Inca din vara lui 2009 am avut ocazia sa vad direct cum partidul era impartit de ambitii personale si, mai ales, cum majoritatea membrilor doreau cu sinceritate o reintregire a partidului.

Anul 2010 a adus prin demisia D-lui Milut o oportunitate de impacare care insa, si o spun direct, a fost irosita de ambitii personale, ambitii care au primat in mintea unor membri de partid interesului partidului.

Nu este acum momentul sa intram in detalii despre aceste interese si ambitii ale unor membri marcanti din PNTCD, razvratiti de profesie, care uita ca rolul PNTCD in viata politica romaneasca este altul decat cel al discordiei dintre membri si blocarii functionalitati partidului.

Ne aflam acum, dupa congresul din 29 ianuarie, in fata unei situatii in care, din nou, ambitiile personale ale unora transforma acest partid in arena pentru lupte interne in locul unei zone de initiative politice bazate pe doctrina crestin democrata, initiative adresate intregului electorat.

Am ajuns in faza in care, simplu, nu intelegem ordinea de prioritati a acestor grupari, care in loc sa fie preocupate de viata politica a tarii si locul pe care PNTCD il lasa liber altor forte politice, mentin aceasta cearta interna imobilizand partidul.

Se vorbeste despre “negocieri”, dar nimeni nu negociaza. Mai mult, spre totala noastra surprindere, forma de negociere pe care o cer diferite grupari, si subliniez, ale unor membri PNTCD, este in contradictie directa cu legalitatea pe care ne-o da Statutul partidului.

Pas cu pas, respectand Statutul, actuala conducere a partidului a fost aleasa si validata statutar, iar astazi putem spune cu buna credinta: “Noi suntem Partidul”.

Fac apel la toti sefii de organizatii de la toate nivelele sa raspandeasca aceasta veste buna in partid, dar si sa inceteze sa sprijine orice polemica lansata de anume grupuri, care inca nu inteleg ca vremea razmelitei in partid a trecut, iar cei ce ataca partidul prin actiuni in justitie se dau singuri in judecata.

Noi nu vom intra in acest joc murdar decat in aparare, si nu vom lansa nici un process contra unor oameni care nu-si cunosc datoria fata de conducerea legal aleasa in PNTCD.

Dreptatea este de partea noastra si o stim.

Nu ezitati sa raspanditi prin orice metode acest document in randul National-Taranistilor si nu uitati:

Noi suntem partidul.

Eugen Moiescu
Presedinte PNTCD

ISTORICUL CONVOCARII SI ORGANIZARII

Congresului Extraordinar al PNTCD

din data de 29 ianuarie 2011

19 noiembrie 2010 – sedinta BNC al PNTCD

- cu 10 voturi “pentru” si 1 vot “impotriva”, valabil exprimate, BNC al PNTCD, intrunit in cvorum statutar, a hotarat convocarea Congresului Extraordinar al PNTCD.

- cu 9 voturi “pentru”, 1 vot “impotriva” si 1 “abtinere”, valabil exprimate, BNC al PNTCD, intrunit in cvorum statutar, a hotarat stabilirea datei de 29 ianuarie 2011 pentru desfasurarea Congresului Extraordinar al PNTCD.

18 decembrie 2010 – sedinta BNC al PNTCD

- cu 8 voturi “pentru”, 0 voturi “impotriva” si 1 vot “abtinere”, valabil exprimate, BNC al PNTCD, intrunit in cvorum statutar, a hotarat aprobarea proiectului ordinii de zi a Congresului Extraordinar al PNTCD care va avea loc la Bucuresti, in data de 29 ianuarie 2011.

- cu unanimitate de voturi prezente, valabil exprimate, BNC al PNTCD, intrunit in cvorum statutar, a hotarat ca norma de reprezentare la Congresul Extraordinar al PNTCD care va avea loc la Bucuresti, in data de 29 ianuarie 2011, sa fie de 600 delegati alesi, cu exceptia delegatilor de drept.

- cu unanimitate de voturi prezente, valabil exprimate, BNC al PNTCD, intrunit in cvorum statutar, a hotarat ca ponderea celor trei criterii in functie de care se vor alege delegatii la Congresul Extraordinar al PNTCD care va avea loc la Bucuresti, in data de 29 ianuarie 2011, sa fie urmatoarea:

• numarul de membri de partid – 10%
• numarul voturilor obtinute la alegerile locale – 30%
• numarul voturilor obtinute la alegerile parlamentare – 60%.

18 decembrie 2010 – sedinta CNC al PNTCD

- cu unanimitate de voturi prezente, CNC al PNTCD, intrunit in cvorum statutar, a hotarat ca ponderea celor trei criterii in functie de care se vor alege delegatii la Congresul Extraordinar al PNTCD care va avea loc la Bucuresti, in data de 29 ianuarie 2011, sa fie urmatoarea:

• numarul de membri de partid – 10%
• numarul voturilor obtinute la alegerile locale – 30%
• numarul voturilor obtinute la alegerile parlamentare – 60%.

- cu unanimitate de voturi prezente, valabil exprimate, CNC al PNTCD, intrunit in cvorum statutar, a hotarat modificarea art. 46 alin. 2 din Statutul PNTCD in sensul ca forma veche “Biroul National de Conducere se compune din 7-15 membri (…)” se modifica si devine “Biroul National de Conducere se compune din 15-29 membri (…)”.

15 ianuarie 2011 – sedinta BNC al PNTCD

- domnul prim-vicepresedinte Eugen Romulus Moiescu a anuntat ca doreste sa depuna o motiune la Congresul Extraordinar al PNTCD care va avea loc la Bucuresti, in data de 29 ianuarie 2011.

- cu unanimitate de voturi prezente, valabil exprimate, BNC al PNTCD, intrunit in cvorum statutar, a hotarat aprobarea Regulamentului de organizare si derulare a Congresului Extraordinar al PNTCD care va avea loc la Bucuresti, in data de 29 ianuarie 2011.

- cu unanimitate de voturi prezente, valabil exprimate, BNC al PNTCD, intrunit in cvorum statutar, a hotarat anularea hotararilor BNC al PNTCD nr. 1/15.09.2010 si nr. 1/22.09.2010 de vanzare a imobilului, proprietate a PNTCD din str. Georges Clemenceau nr. 9, sector 1.

- cu unanimitate de voturi prezente, valabil exprimate, BNC al PNTCD, intrunit in cvorum statutar, a hotarat sa lanseze un Apel pentru ca membrii si organizatiile PNTCD sa participe la Congresul Extraordinar al PNTCD care va avea loc la Bucuresti, in data de 29 ianuarie 2011.

- cu unanimitate de voturi prezente, valabil exprimate, BNC al PNTCD, intrunit in cvorum statutar, a hotarat convocarea BNC al partidului in ziua de duminica, 23.01.2011, ora 12:00, la sediul central al partidului.

23 ianuarie 2011 – sedinta BNC al PNTCD

- cu unanimitate de voturi prezente, valabil exprimate, BNC al PNTCD, intrunit in cvorum statutar, a hotarat aprobarea desfasuratorului, pe minute, al proiectului ordinii de zi a Congresului Extraordinar al PNTCD care va avea loc la Bucuresti, in data de 29 ianuarie 2011.

- cu unanimitate de voturi prezente, valabil exprimate, BNC al PNTCD, intrunit in cvorum statutar, a hotarat sa transmita un comunicat , urmare a atacurilor publice lansate de domnul Aurelian Pavelescu, la adresa unor membri ai BNC si ai CNC ale partidului.

- cu unanimitate de voturi prezente, valabil exprimate, BNC al PNTCD, intrunit in cvorum statutar, a hotarat convocarea BNC al partidului in ziua de joi, 27.01.2011, ora 16:00, la sediul partidului, pentru a dezbate si a adopta hotarari privind motiunile candidate la Congresul Extraordinar al PNTCD care va avea loc la Bucuresti, in data de 29 ianuarie 2011.

- cu unanimitate de voturi prezente, valabil exprimate, BNC al PNTCD, intrunit in cvorum statutar, a hotarat ca donatia in valoare de 13.000 ron varsata in contul partidului de catre domnul prim-vicepresedinte Eugen Romulus Moiescu sa fie utilizata exclusiv pentru plata unor datorii de la sediul central al partidului si pentru plata salii unde va avea loc Congresul Extraordinar al PNTCD din data de 29 ianuarie 2011.

27 ianuarie 2011 – sedinta BNC al PNTCD

- cu unanimitate de voturi prezente, valabil exprimate, si cu respectarea Statutului PNTCD si a Regulamentului de organizare si derulare a Congresului Extraordinar al PNTCD care va avea loc la Bucuresti, in data de 29 ianuarie 2011, BNC al PNTCD, intrunit in cvorum statutar, a hotarat validarea motiunii al carei titular este domnul Eugen Romulus Moiescu.

- cu unanimitate de voturi prezente, valabil exprimate, BNC al PNTCD, intrunit in cvorum statutar, a hotarat convocarea CNC al partidului in ziua de sambata, 29 ianuarie 2011, ora 12:00, la Palatul Parlamentului.

29 ianuarie 2011 – sedinta CNC al PNTCD

- cu 55 de voturi “pentru”, valabil exprimate, CNC al PNTCD, intrunit in cvorum statutar, la Palatul Parlamentului si, ulterior, la sediul central al partidului a hotarat ca organizarea si derularea Congresului Extraordinar al PNTCD din data de 29 ianuarie 2011 sa se desfasoare conform hotararilor BNC si CNC.

Iuliu Maniu

Noua conducere a PNȚCD Cluj-Napoca este compusă, printre alții, din fostul candidat la Primărie, Horea Dan, fost vicepreședinte al PNL Cluj-Napoca, care este cadru didactic al Universității Tehnice. El este secondat, din postura de prim-vicepreședinte, de fostul membru al Biroului Municipal al PNL Cluj-Napoca, fostul jurnalist Iacob Altman, profesor la Universitatea Sorbona și la Universitatea Babeș-Bolyai. Secretarul biroului permanent al organizației municipale a PNȚCD este Dan Marius Drăgan, profesor, scriitor si expert contabil. Printre vicepreședinți se numără și fostul candidat la Primărie, Călin Oancea, care nu a mai activat în ultimii doi ani în PNȚCD, fosta campioană mondial la gimnastică, Andreea Cacovean, fostul prorector al Universității Avram Iancu, Vianu Mureșan, și fostul șef al Clinicii de Pediatrie III, profesorul universitar Mircea Nanulescu.

La alegerile din PNȚCD au asistat, ca invitați și o serie de reprezentanți ai societății civile. Este vorba de reprezentanții Centrului pentru Investigarea Crimelor Comunismului din România, Marius Oprea și Gheorghe Petrov, președintele Centrului Rațiu pentru Democrație, Indrei Rațiu, fiul fostului lider țărănist Ion Rațiu, directoarea Centrului Rațiu pentru Democrație, Mădălina Mocan, precum și președintele Ligii Apărării Drepturilor Omului Cluj, sociologul și scriitorul Ana Ludușan. (sursa: ClujToday)

POP IOAN TEODOR va respecta articolele legii 334/2006 privind finantarea partidelor politice si a campaniei electorale cu modificarile si completarile ulterioare.