Indubitabil, în contextul actualei crize morale şi materiale, România are nevoie de o aplicare fermă, la nivelul clasei politice şi societăţii civile, a valoarilor doctrinei creştin-democrate. Întrucât, în ultimul timp, din anumite zone ale PDL, se transmit diverse mesaje cu privire la creştin-democraţie, sunt necesare câteva precizări.

PNŢCD este singurul partid autentic creştin-democrat din România, înscris în ilegalitate, încă din 1987 în Internaţionala Creştin-Democrată de promotorul acestei doctrine în România, Corneliu Coposu. Astfel, acest partid, care de peste două decenii a rămas consecvent ideologic, este singurul care are legitimitatea morală de a vorbi despre creştin-democraţie în România.

Ne întrebăm dacă acest demers al unor reprezentanţi PDL este determinat de un crez politic credibil sau reprezintă doar o supapă de siguranţă, colacul de salvare al unei guvernări eşuate. Astfel, cunoscute fiind schimbările spectaculoase de doctrină ale PDL – partid post-comunist (FSN), partid social-democrat (PD), partid popular (PD), partid liberal (PDL), eventuala transformare a lui în partid creştin-democrat ridică serioase semne de intrebare. În primul rând de ordin moral, esenţa mesajului creştin-democrat.

Secretar general PNŢCD Cluj,
Dr. Mihai Cucerzan

Pe 11 noiembrie 2010, comemorăm 15 ani de la moartea lui Corneliu Coposu. Personalitate marcantă a politicii româneşti, recunoscut deopotrivă la nivel şi internaţional, Corneliu Coposu a reprezentat un simbol al luptei împotriva comunismului. Martirajul în puşcăriile comuniste, principiile, viziunea şi fermitatea cu care a luptat pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale i-au atras simpatia şi consideraţia unui întreg popor. De asemenea, nobleţea care l-a caracterizat a făcut ca în conştiinţa colectivă să fie denumit Seniorul.

Acum, la 15 ani de la dispariţia sa, ne întrebăm dacă testamentul său politic s-a împlinit.

Din nefericire, doar o parte din idealurile pentru care a luptat Seniorul au fost realizate. Astfel, România a devenit un stat democratic, integrat în organismele europene şi euro-atlantice, iar crimele comunismului au fost recunoscute şi condamnate.

Din păcate, satul şi ţăranul român continuă să fie în suferinţă, lustraţia şi unitatea naţională a tuturor românilor nu s-au realizat, doctrina creştin-democrată nu a reuşit să se impună, iar România nu a revenit la forma de stat monarhică. De asemenea, modelul de om politic pe care l-a oferit – bazat pe caracter, patriotism sincer, fermitate în concepţii şi refuz de a tranzacţiona principii – nu a fost preluat de actualii politicieni, care prin cunoscutele lor atribute, ne-au înfundat într-o alarmantă criză morală şi materială.

Ca expresie a lipsei de recunoaştere faţă de moştenirea oferită acestei ţări de către Senior, iniţiativa de a i se construi un bust în Cluj, urbe care l-a format academic şi politic, nu s-a învrednicit, la aproape un an de la lansarea ei, de nici măcar un răspuns din partea autorităţilor.

Mihai Cucerzan

Astăzi în România s-a stins un mit. Dispariția marelui poet, scriitor și patriot Adrian Păunescu va lăsa un gol enorm în cultura română. Din păcate, maestrul a trecut în eternitate devastat spiritual din cauza faptului de a fi văzut iubita sa țară prăbușită material și moral în pofida faptului că și-a dedicat întreaga viață ridicării acestui popor și culturii sale. În acest sens, cel mai frumos omagiu dedicat marelui dispărut trebuie să fie respectarea testamentului său cultural și ideologic.

Prin aspectele sale cantitative și calitative opera lui Păunescu va ocupa un de seamă în istoria literaturii române. Acesta a fost liderul unei generații, părintele spiritual al celor care s-au remarcat în cadrul Cenaclului Flacăra, un luptător pentru dreptate, un militant al naționalismului luminat și fără îndoială, unul dintre cei mai mari poeți ai României.

Adrian Păunescu a iubit Clujul și i-a dedicat poemul Dor de Cluj, cântec care îndeplinește toate condițiile pentru a fi declarat imnul orașului. Memoria acestui mare om de spirit trebuie să rămână în conștiința clujenilor prin realizarea unui bust sau printr-o stradă care să îi poarte numele.

Mulțumim maestre. România nu te va uita!

Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Mihai Cucerzan

La 91 de ani de la înființarea Universității Cluj solicităm ca numele noului stadion să fie atribuit lui Iuliu Hațieganu, fondatorul clubului

Salutăm împlinirea a 91 de ani de la înființarea clubului Universitatea Cluj. Înființat în 1919, clubul a fost și rămâne un simbol al mișcării sportive transilvănene, al intelectualității românești și studențimii clujene, iar frumosul său trecut ne arată că numeroasele vicisitudini din îndelungata sa istorie nu au reușit să-l destrame.

Această sărbătoare ne obligă să ne reamintim de doctorul Iuliu Hațieganu, personalitate de seamă a medicinei românești și fondatorul clubului universitar. Ceea ce se omite să se spună în legătură cu părintele spiritual al Universității este că a fost un membru de marcă al partidului nostru și datorită convingerilor sale politice național-țăraniste a fost pe nedrept marginalizat și solit să se retragă prematur din activitate.

În acerst sens, le propunem autorităților locale și conducerii clubului ca numele noului stadion al Universității sa fie atribuit profesorului Iuliu Hațieganu, ca un simbol al recunoașterii activității părintelui clubului universitar.

Mihai Cucerzan