1. Pe fondul lipsei de interes și atitudine a reprezentanților statului român constatăm o înrăutățire fără precedent a percepției opiniei publice externe în legătură cu România și poporul român. Scandalul recent din Spania atestă acest lucru. Termenul de român a devenit blamat și multor cetățeni români le este rușine să își prezinte identitatea peste hotare. Statul român se dovedește incapabil să aibă o reacție fermă care să apere imaginea României.

2.  Odată cu recunoașterea internațională a denumirii de rom (exprimată în engleză de termenii Romani people (Romany, Romanies, Romanis, Roma sau Roms) s-a realizat, ca urmare a asemănării izbitoare a cuvintelor, o confuzie generalizată între această denumire și aceea de român. Oricine poate deduce că poporul “Romani” provine din….Romania. Considerăm absolut necesară, pe cale normativă, clarificarea acestei situații care nu permite o identificare pertinentă a identității distincte a celor două culturi și popoare. Dreptul la identitate națională trebuie garantat.

Autorii care preferă numele de „rrom” faţă de acela de „ţigan” au ca argument principal ipoteza că numele de „ţigan” ar conţine un sens peiorativ, denigrator: în limba greacă „athiganos”, „athiganoy” înseamnă „păgân”, „eretic”, „de neatins”, „impur”. N. Păun, (v. Jurnalul naţional din 5 martie 2009) arată, între altele, că în Evul Mediu, cuvântul în cauză era sinonim cu acela de „rob”. Astfel că, odată cu dispariția instituţiei înjositoare a robiei, ar trebui să se renunţe şi la numele de „ţigan” care şi-a pierdut condiţia de „rob”.

Amintim că în acelaşi Ev Mediu termenul de „rumân” (litera o a devenit în limba română, ca şi în alte limbi neolatine, „u”) era sinonim cu acela de „iobag” şi totuşi poporul autohton, după desfiinţarea iobăgiei („rumâniei”) nu a renunţat a se numi ceea ce era, este şi va fi: român.

În legătură cu etimologia cuvântului ţigan, considerăm că aceasta nu este nicidecum înjositoare (decât pentru unele mentalităţi perimate), Propunem ipoteza ca acest cuvânt provine din limba sanscrită, limbă de străveche cultură universală indo-europeană şi înseamnă cântăreţ. Există în această limbă şi cultură o lucrare fundamentală: Bhagavad-Gita = Cântecul celui Divin. Oare nu cumva de la cuvântul Gita (în sanscrită însemnând cântec) a provenit acela de ţigan (gitan), deci cântăreţ? Nu se definesc, prin această meserie, mulţi membrii ai etniei respective? Specialiștii are trebui să analizeze cazul.

În concluzie: nu cuvântul trebuie schimbat, el ţine oricum de forma de expresie, ci realitatea care l-a inspirat şi condiţiile care l-au menţinut. Şi ce facem dacă, impunându-se numele de „rom” vor persista unele semnificaţii negative? Schimbăm iar … numele?

27 aprilie 2010
Mihai Cucerzan

Motto:
“Dacă am fi la guvernare sper că am fura mai puţin decât Boc, Berceanu, Videanu”
V. Ponta, Președinte PSD

Furtul – un laitmotiv al politicii românești

Veritabilă insultă la adresa oamenilor de caracter ai țării, sincera speranță exprimată cu seninătate de către președintele PSD, nu este specifică doar PSD-ului, ci este reprezentativă pentru clasa politică actuală a țării, indiferent de culoarea politică. Furtul a devenit emblema politicii românești. Afacerea denumită guvernare (locală sau națională) implică o investiție anterioară în care sunt cumpărate conștiințele (presă, opinie publică etc) și ulterior, recuperarea investiției și scoaterea de profit în dauna interesului binelui comun.

Lipsiți de orice sistem de valori, patriotism, profesionalism sau moralitate, cu efecte grave asupra întregului sistem socio-economic național, unii reprezentanți ai clasei politice, în lipsa unor idei care să ducă la realizarea unui act de guvernământ responsabil, nu au ca obiectiv eliminarea furtului ci conservarea sa, eventual prin modificarea dimensiunilor sale.

În acest condiții subliniem importanța moralității. Biblia nu ne îndeamnă să furăm mai puțin, ci să nu furăm… Thomas Morus afirma că “Omul nu trebuie să fie despărţit de Dumnezeu şi nici politica de morală.” Mesajul politic creștin-democrat are printre fundamentele sale principiile dreptății sociale și moralității creștine. Fără un astfel de demers, societatea umană e sortită decadenței, expresia actualei crize morale.

24 aprilie 2010
Mihai Cucerzan

Activitatea aleșilor locali clujeni sublimă, dar lipsește cu desăvârșire

O scurtă incursiune pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, la pagina http://www.primariaclujnapoca.ro/consiliul-local/rapoarte-de activitate.html ne relevă zestrea activității consilierilor locali clujeni dupa aproape doi ani de mandat. Trecând cu vederea unele conținuturi nedemne nici pentru un student în anul 1 la Administrație publică, consemnăm statistic, existența a doar șapte rapoarte de activitate (și acestea, din primul an de mandat!), din totalul de 27. Singura persoană căreia îi putem desluși o activitate satisfăcătoare este Radu Moisin.

Cititorul are pe deplin dreptul de a se întreba dacă este vorba de nepăsare sau realmente de o lipsă totală de interes față de activitatea pentru care au fost mandatați de clujeni și pentru care sunt plătiți.

În schimb, evitând transparența, pe site-ul Consiliului Județean nici măcar nu există o rubrică a rapoartelor de activitate, singurele elemente în legătură cu d-nii consilieri fiind declarațiile de avere și de interese.

În concluzie, le urăm domnilor consilieri vacanță plăcută în continuare.

23 aprilie 2010
Mihai Cucerzan

Băile Herculane – expresia unui atentat asupra patrimoniului național

Pe data de 18 aprilie este Ziua Mondială a Monumentelor. Profitând de acest eveniment, readucem în atenția opiniei publice situația dramatică a stațiunii Băile Herculane. Cu o tradiție de peste două milenii, în 1852 considerată de împăratul Franz Joseph von Habsburg cea mai frumoasă stațiune de pe continent, astăzi, acest loc a devenit o ruină, cele mai multe dintre elementele de patrimoniu de acolo fiind în pragul prăbușirii.

În acest context, solicităm Guvernului și Ministerului de resort demararea unei anchete oficiale în conformitate cu Constituția României, art. 33, paragraful 3, care să evidențieze realitățile de la Băile Herculane, precizând cauzele fenomenului, situația actuală și perspectivele de viitor.

De asemenea, în condițiile lipsei de interes a autorităților române (care nu sunt în stare să întrețină ce au construit alții) am demarat proiectul SALVAȚI BĂILE HERCULANE, program care să vină în sprijinul milenarei localități bănățene.

Printre obiectivele acestui proiect menționăm:

• Informarea opiniei publice naționale și internaționale cu privire la Băile Herculane
• Atragerea unor personalități care să susțină salvarea stațiunii
• Intrarea fondului istoric și natural al stațiunii în patrimoniul UNESCO
• Sensibilizarea autorităților cu privire la această problemă.

Cu speranța că veți susține acest demers,
Mihai Cucerzan
19 aprilie 2010

Poziţie referitoare la recentele propuneri de revenire la vechea stemă a oraşului respectiv la renunţarea la denumirea „Napoca”

1.  Considerăm că revenirea la stema din 1377 reprezintă o propunere viabilă şi o susţinem. Stema tradiţională, alături de valoarea determinată de vechime, readuce în atenţie istoria oraşului şi ar reprezenta o reconciliere între prezent şi trecut.

În plus, repunerea ei în funcţiune nu ar deranja vreun grup etnic întrucât respectiva cetate e un simbol “neutru” în comparaţie cu stema Transilvaniei ale cărei însemne heraldice exclud existenţa naţiunii române din acest spaţiu (stemă valabilă şi astăzi şi care, din păcate, confirmă Unio Trio Nationum – corbul reprezentând maghiarii, soarele şi luna – secuii şi cele 7 cetăţi – saşii).

2.  În schimb, renunţarea la „Napoca” (denumire adoptată de regimul comunist în 1974) deşi are unele argumente solide, ar presupune totuşi un semnificativ efort birocratic al cărui raport cost-beneficii nu ar justifica respectiva acţiune.

16 aprilie 2010
Mihai Cucerzan

În 14 aprilie 2010 se împlinesc 125 de ani de la nașterea lui Iuliu Hațieganu. Personalitate de seamă a medicinei românești și internaționale, fondator al învățământului medical în limba română din Cluj, savant eminent și excepțional profesor, Iuliu Hațieganu este cunoscut de asemenea și datorită atenției deosebite care o avea pentru tineret și sport.  Academicianul Hațieganu a rămas in memoria noastră nu doar datorită activității din domeniul medical ci și în calitatea sa de fondator al mișcării sportive universitare clujene, ca întemeietor al parcului amenajat în amintirea fiului său, spațiu care astăzi îi poartă numele sau, ca membru de seamă al PNȚ.

Din păcate, odată cu venirea comuniștilor la putere, senectutea reputatului medic clujean a fost umbrită de marginalizarea și excluderea acestuia din corpul universitar academic clujean din cauza aparteneței sale la Partidul Național Țărănesc. Din nefericire, acest neplăcut aspect este adesea „uitat”.

14 aprilie 2010
Mihai Cucerzan

Pe 8 aprilie 2010 se împlinesc 99 de ani de la naşterea marelui filosof Emil Cioran. “Rege al nihilismului”, figură emblematică a filosofiei contemporane, asumat deopotrivă de cultura română şi cea franceză, Emil Cioran a avut, alături de impresionanta operă cu valoare filosofică şi o dimensiune politică reprezentată în tinereţe de apartenenţa la mişcarea legionară respectiv, pe întreaga perioadă a vieţii, de susţinerea monarhiei constituţionale şi ataşamentulul faţă de Coroana Română.

În oraşul nostru, “cinstirea” memoriei marelui om de spirit este reprezentată şi de atribuirea numelui său unei străduţe, în cartierul Mănăştur (aflată în zona străzilor Ion Meşteru, Primăverii şi Câmpului). Probabil că, la Cluj merita mai multă consideraţie cel care îşi dorea o Românie care să aibă populaţia Chinei şi destinul istoric al Franţei.

Întrucât anul viitor se vor împlini 100 de ani de la naşterea lui Cioran, propunem ca în România, anul 2011 să fie declarat Anul Cioran.

8 aprilie 2010
Mihai Cucerzan

PNŢCD Cluj susţine demararea proiectului Cluj-Napoca – Capitală culturală europeană. Prin prisma valorilor culturale şi spiritului universitar al Clujului considerăm că acest oraş este îndreptăţit ca în anul 2020 să fie reprezentantul României în calitatea de capitală culturală europeană. După experienţa pozitivă a Sibiului din 2007, considerăm că oraşul nostru – veritabilă capitală spirituală a Transilvaniei – are toate calităţile pentru a deţine acestă titulatură europeană în 2020.

Mihai Cucerzan